I TRÈ CUNSIGLI DI SALOMONE.

I TRÈ CUNSIGLI DI SALOMONE.

 

Salomone era un sàviu d'Ascu, cunnisciutu per i so cunsigli boni è straboni. Pigliò pè discìpulu, un giòvanu chì avia lasciatu mòglia è figliolu per seguità lu.


Ma l'omu si sentia troppu solu, dopu à qualchì annu, luntanu da a mugliera è da u figliolu.

Pensava à u so paisolu, à a so piazzetta, à l'ombra di l'olmu, di a menta muscante di l'urticellu, di l’acqua chjàmpita di u guaglinu chi scorre.

N'avia una techja di seguità u sàviu, di scuntrà sempre g hjente straniera.

Vulia cambià di vita è cunnosce infine una vita di famiglia...

Salomone era d'accunsentu per lascià li a so libertà ma nanzu di parte, li dede trè cunsigli è per ogni cunsìgliu, li cherse centu solli.

Primu cunsigliu : « Strada bona ùn fù mai longa ! »


Secondu cunsigliu: « À chi s'imbarazza di l'affari altrui, di trè malanni, li ne tocca dui ! »

Terzu cunsigliu : « A zerga di a sera, teni la per dumane »

È Salomone li fece un pane tondu è grossu.

U li rigalò dicendu :
- Stu pane, ti lu dòç ma ùn lu puderai sparte ch'è quand'è tù serai in casa tòia !

Strada facendu, quellu omu scuntrò un viaghjadore è inseme fècenu caminu.

C'eranu dui chjassi à piglià.

Qualessu scèglie ?

Quellu più longu ma più faciule à seguità o quellu più cortu ma periculosu è incertu ?


Quellu sòiu cumpagnu pigliede u più tortu è arruchjò in a machja folta.

Ellu riflesse à pana è penso à u primu cunsigliu « Strada longa... ! »

U cumpagnu si fece scannà da trè piscaini chì u vulianu arrubbà!

Ghjunse l'omu in un'osteria.

Avia u corpu à viulinu !

L'osteriaghja assai simpàtica u ricevì dicendu :
- 
Vulite favuri ?

Chì vi servimu, gentil’omu ? 
È l'omu si messe à tavulinu.

A donna affaccò cù una vanchjera chì paria un capu di mortesecca !

Mentre ch'ellu cenava, u maritu di a donna principiò à chjibbà la senza piantà.

Quella stridava, i so mughji francàvanu i sette celi !


Ma l'amicu ùn s'arrizzava micca, chì si ricurdava di u secondu cunsìgliu datu li « À chì s'imbarazza di l'affari altrui... »

U sposu palisò :
- A mo mòglia hè stata annuchjata da un magu !

Ma m'ete lasciatu fà, ancu assai !
E mucature, e piaghe da i colpi datuy li sparinu !

L'incantesimàcciu era sfattu !

È l'osteriaghju li dede a so miglior'stanza per ringrazià lu!

U nostru amicàcciu si n'andò in frèccia è dui ghjorni dopu, ghjunse in paese sòiu!

Nimu u ricunniscia !
C'era un rimùsciu !

S'avia da festighjà qualcosa...

Un battèsimu ?

Un matrimòniu ?

S’appruntava una festa tamanta!

A chjesa era pulita cù fiori è frisgetti.

Ghjunse ellu davanti à a so casa.

Puntò a porta, si fece passà...

Visse a sala cumuna, a cucina!

Tuttu era cum'è prima!

Tale è quale !

In fondu di a stanza, sculinò a so mòglia... cun un giuvanottu ch'ella stringhjia in pettu, forte forte !

Ma quellu giuvanottu era... prete !
Li si paria di scimì !

A so mòglia chì si tinia cù un prete !

Faccenda orrenda !

U si vulia tumbà stu pritachjone !

Ma li vense in core quellu terzu cunsìgliu : « A zerga di a sera... »

Tandu si n'andò in caffè è volse sapè chi ghjera stu parapìglia è tene.

Li dìssenu :
- Avimu avà un prete novu !

Un giòvanu di u paese !

A mamma hè assai felice chì stu zitellu l'hà allevatu da sola !

U maritu a s'avia lasciata per corre i mondi ! »

Tandu quellu omu s'arrizzò, corse in casa sòia per stringhje in e so bracce mòglia è figliolu cherendu li perdonu !

Chi grande felicità oramai !

Allora, l'omu pigliò quellu panone è u sbaffò.

Miràculu !

Ci truvò nentru trecentu soli bel1i infasciulati in un pezzu di stofa...

 

Traduction française : http://corseimagesethistoire.over-blog.com/2020/03/les-trois-conseils.html

Conte traditionnel
(« E fole di ziu Antonu » A.Marielli, 2015 Albiana)

Source : Claude Franceschi.

Source photo : Pinterest.

 

Retour à l'accueil